Cand Sony a lansat consola PlayStation 3, pe langa latura sa jucausa, a prezentat-o si ca un mic supercomputer. Utilizatorii avansati se puteau folosi de puterea de procesare a chip-ului Cell prin intermediul unui sistem de operare tertiar, ca Linux-ul de exemplu, ce putea fi instalat pe consola gratie facilitatii OtherOS.
Insa in martie 2010, update-ul de firmware 3.21 a scos complet aceasta posibilitate, oficial pentru a spori securitatea si a scadea pirateria (deja ne-am plictisit ca marile companii sa foloseasca aceasta scuza de fiecare data cand fac ceva rau). Si astfel o functie ce a fost anuntata si inclusa la inceput, determinand vazarea unui numar mai mare sau mai mic de console, a disparut in neant.
Cei ce doreau sa foloseasca in continuare alt sistem de operare pe PlayStation 3 erau liberi sa nu mai faca update la firmware. Insa asta insemna si imposibilitatea de a mai juca jocuri mai noi de acea data, de a vedea filme pe Blu-Ray mai noi, si de a accesa PlayStation Network. In alte cuvinte Sony isi oblige clientii sa faca update.
Din aceasta cauza Anthony Ventura, un cetatean din California, SUA, a dat in judecata Sony. Si situatia ii parea favorabila. Insa din cauza unui contract foarte bine pus la punct de Sony, prin care clientul este proprietarul numai al consolei fizice, al hardware-ului, Anthony Ventura a pierdut procesul.
Acest contract le da voie celor de la Sony sa modifice dupa bunul plac partea de software a consolei PlayStation 3, sa-i scoata din functii si sa-i taie accesul la PlayStation Network, fara o notificare prealabila sau despagubiri aferente.
Deci procesul a fost pierdut pe drept. Insa daca lucrurile continua in aceasta directive, nu ar fi de mirare ca PS4 sa ramana in proprietatea celor de la Sony chiar si dupa ce dam banii pe ea, acestia putand sa ne faca o vizita si sa o confiste la orice ora din zi si din noapte. Sau mai bine PS4 va ramane o simpla demonstratie de tehnologie, pe care nimeni nu o va cumpara (daca ar fi ca utilizatorii sa dea o lectie celor de la Sony).